Sambata (31Iulie) dimineata am ajuns in Plaiul Foii- asezat corturi si pe la 9.30 plecam pe traseu. Era planificat sa mergem pe Canionul lui Anghelide. Dar a doua zi dupa ce am analizat foarte bine toate descrierile pe care le aveam ne-am dat seama ca de fapt ajunsese pe muchia Cotofenei. La capatul ei am intalnit marcajul cruce verde care indica Braul de mijloc. De-aici noi am luat-o in sus, am trecut de cateva saritori cu ajutorul unei cordeline si-am ajuns la o grota in amfiteatrul coltilor gemeni. Pe drum am zarit destul de multe Flori de colt ceea ce ne-a dat de gandit, cum ca traseul acele nu era prea umblat. Sambata seara a plouat zdravan asa ca duminica am stat pe la corturi, am uscat haine si am analizat traseul de cu o zi inainte. Si ne-am dat seama unde am gresit. Asa ca luni cu mai multa incredere pornim din nou spre « Canionul lui Anghelide ». De data aceasta ajungem unde trebuie pentruca intalnim la un moment dat marcajul rosu despre care citisem intr-unul din articole ca fusese sters. Inaintam pe acest traseu pana la un perete « care pare ca ne inchide calea » iar apoi o luam pe un horn la dreapta ceea ce de fapt ne-a scos in « Canionul negru ». Multitudinea de flori de colt ne indica din nou ca drumul nostru e neumblat. Ajungem dupa multe peripetii pe o poteca care trece deasupra canionului pe care o continuam la dreapta Incepuse ploaia si dupa putin timp gasin intrarea in « Canionunul Anhlelide » marcat cu rosu pe stanca. Noi continuam poteca pe sus trecem pe langa Grota la Ulcior si continuam pe Braul de mijloc marcat cu cruce verde. Urmam acest marcaj pentru a cobora pe muchia Cotofenei traseu pe care deja il cunoastem. Preferam acest traseu pentruca se intuneca si ne gandeam sa ne intoarcem pe un drum cat de cat sigur. Suntem inapoi la corturi la ora 23.30. Ziua de marti a ramas pentru odihna si spalat haine….
Miercuri la 10. 20 plecam spre Curmatura prin Saua Crapaturii. Creasta e in ceata, mai cad si cativa picuri. Noi pornim aproape cu tot ce avem pentru o tura de trei-patru zile pe creasta : partea nordica si sudica in functie de vreme. Ajungem la cab. Curmatura pe la 15.30 mancam cate ceva si-apoi plecam pana pe Varful Piatra Craiului Mica. La intoarcere norii se lasa destul de mult pe munte, iar vantul sufla puternic. Nu e deloc incurajator pentru planurile noastre de creastra. A doua zi ma trezesc la 6 pentru a putea pleca cat mai devreme dar ceata e foarte deasa chiar si in jurul cabanei. Asa ca planurile noastre se mai amana. Pe la amiaz se mai lumineaza si ne hotaram sa plecam totusi pe creasca.. Plecam la 12.50 si in doua ore suntem pe Varful Turnuri, urmam Padina Popii, Vf. Ascutit , Timbalul Mare , VF. Dintre Timbale, Timbalul Mic , Vf. La OM. Aici am ajuns la 21.10 deci coborarea pana la refugiul Grind o facem pe intuneric . Ajungem la refugiu la 23.30 si cum refugiul era gol nu ne mai punem cortul. Vineri hotaram sa lasam creasta Sudica eventual pentru anul viitor si coboram la Zarnesti prin Cheile Pisiscii si Prapastiile Zarnestilor. Ploaia nu intarzie sa vina asa ca ajungem in zarnesti « murati » Aici mergem la o pizzerie unde mancam…. Iar seara il sunam pe Ionut si ne intoarcem la Plaiul Foii ca sa ne luam si restul de bagaje si eventual sa ne mai spalam cate ceva. Nea Vasile e foarte amabil si face foc la el ca sa ne putem lasa hainele acolo la uscat.
Sambata ne adunam tot ce avem si plecam in Brasov pentru cumparaturi. Seara o pornim spre Carta si dupa ce coboram din tren se porneste iar ploaia torentiala. Deci nici o sansa sa mai ajungem pana la Vama Cucului. Ajungem la intersectia transfagarasanului cu drumul Sibiu – Fagaras unde este si o benzinarie, un motel si ceva baruri care aratau destul de jalnic dar speram ca vom gasi o camera de inchiriat. Dar nimic……totusi ni se indica un fost depozit de carne paraginit unde nu ploua…. Acceptam si asta….e mai bine decat in ploaie…. Ne asezam izolirele cum putem, ne putem vata in urechi (urechelnitele cam misunau pe acolo) si dormim pana dimineata. O masina mica ne duce pana la Vama Cucului si de acolo un autocar cu biciclisti cehi ne urca pana la Balea Lac. Aici facem o oprire la resaurant ca sa mancam cate ceva, dupa care o pornim spre Lacul Capra. Ploua iar….spre seara totusi se opreste…. Iar dupa ce ne instalam corturile o pornim spre Vanatoarea lui Buteanu. Nu prea zarim foarte multe din cauza cetii. In schimb luni dimineata ma trezesc la 6 si o pornesc din nou spre Vanatoarea lui Buteanu. Ceata inca nu se formase si era oarecum senin. Se vedea chiar si trapezul format de Vistea cu Moldoveanu. Ma bucuram nespus de acea privestile mareata a crestelor Fagarsului. La amiaz o pornim pe traseul de ceasta spre Caltun unde ne punem corturile. Marti o pornim spre Negoiu prin strunga Dragului in spreanta ca vom ajunge sa facem si Custura Saratii dar cand incepem coborarea inspre Saua Cleopatrei se lasa o ceata foarte densa si vant puternic. Asa ca se hotareste sa ne intoarcem prin Strunga Ciobanului. Trecem prin strunga pe ploaie dupa care se porneste grindina. Totusi nu avem probleme pe pietre. Bocancii au aderenta buna. Ploua intruna pana ajungem la caltun. Refugiul e plin, deci trebuie sa mergem la corturile noastre. Suntem uzi peste tot asa ca nu avem alta solutie decat sa ne dezbracam in ploaie si sa incercam sa nu udam corturile cu apa de pe noi. Miercuri « stam la uscat ». Fiecare isi « expune » pe stanca hainele ude in speranta ca macar vantul le va usca putin. Dupa masa trei din echipa se intorc la timisoara. Pacat pentru ca ziua de joi a fost cea mai frumoasa zi din cate am prins pe munte. Asa ca ne incumetam din nou prin Strunga Ciobanului spre Vf. Negoiu – Custura Saratii- Varful Serbota. Vremea e splendida. Hotaram sa cobaram pe muchia Serbotei pana la cabana la Negoiu fiind constienti ca drumul de intoarcere il vom face pe noapte. Dar avem toti lanterne/frontale. Plecam de la cab Negoie la ora 19.10 si o luam spre Strunga Ciobanului unde ajungem la 21 .15. Prindem apusul din creasta dar strunga pe intuneric. Trecem fara probleme cu lanternele prin strunga si ne intoarcem la Caltun pe la ora 23. Vineri dimineata ne odihnim putin…. Pe la doua o luam spre Balea Lac cred ca pe varianta cea mai proasta :) coboram pe triunghi albastru vreo trei sute de metrii altitudine dupa care urmam punct albastru in urcare trei sute de metrii altitudine …… Drumul ne pare foarte greu si in mintea mea hotarasc ca Sambata ma intorc la Timisoara. Ajugem intr-un final la Balea si dupa ce ne punem rapid corturile poposim din nou la restaurant. Sambata (14 August) o pornim spre casa…. Si totusi cu parare de rau….15 zile pe munte…. Pentru mine prima data in Piatra Craiului, prima data pe Negoiu….. Piatra Craiului si Fagarasii ….un vis implinit….. un dor aprins de a merge din nou… acolo pe stanca……
Saturday, August 14, 2004
Subscribe to:
Posts (Atom)